Preotul Sandul fute curva satului.

In sat o stiau toti pe Florica drept curva satului. Era femeia tuturor, sa tot fi avut vreo treizeci de ani , asa, multi barbati trecusera prin patul ei, umbla vorba ca nu era nici macar unul sa nu-si fi lasat slobozul in ea. Poate Parintele Sandu, de la biserica aia mare din comuna apartinatoare, de peste deal, poate doar el sa nu…. Nu il vazuse nimenea in ograda curvii.
Florica isi facuse o meserie din a goli coaiele oricui vrea, cu pizda, cu gura, cu curul, oricum vroiau ei, ea nu zicea nu. Drept ca-i si placea pula. I se dusese vestea si mai incolo, prin comunele invecinate, ba chiar primea vizitatori de departe, veneau cu caruta si daca ea taman era cu altul, asteptau la poarta sa le vina randul cateodata, cand se intampla sa se nimereasca mai multi deodata. Ca la doctor, deh. Barbatii se mai intareau cu cate o tuica, glumeau si radeau, privind infrigurati la ai termenati care ieseau din curte. „Cum fu, ma, ala ? Unde o slobozisi ? ” Raspunsul aluia parca mai tare-i invartosa, cate unul d-aia termenatii venea si lua o gura de tuica „Abrasa femeie bre ! Apai mi a supt pula de imi tremura picerele si imghiti a dracu tot slobozul si mai sugea, bre, mai vroia ! ” . Astia – radeau, pipaindu-si pulile sculate deja la gandul ca Florica asta o sa le dezmierde si lor matarangile si se vor slobozi in gura de femeie… Ale lor de-acasa nu faceau asa ceva, taranci muncite, stingeau lampa si ridicau poalele cat sa bage astia pula in ele de doua trei ori si aia e. D-aia veneau la Florica, vroiau si ei altfel de muiere, cum auzisera ca-s alea de la oras, muieri cu pofta de pula, nu taranci ostenite de munca.
Florica era vesnic nesatula, de dimineata pina seara tarziu sugea pule si se lasa fututa in cur si in pizda, ba chiar parca dupa ce era fututa de 2-3 la rand, parca mai tare vroia pula si mai cu foc o lua la cioc.
Ea nu cerea nimica, dadea fiecare ce vroia, daca vroia, nu era suparare – fiecare o cinstea cu ce putea si ce avea – niste bani, niste malai, faina, oua, oloi, cate un pui, ce avea si omul. Ea din ce primea traia – si traia bine , nu lipsea nimic din casa. Si daca vreunul nu avea nimic, apai ea nu cerea, se multumea cu slobozul pe care il inghitea cu mare pofta daca i-l dadea in gura sau cu futaiul primit. Avea o singura conditie – cate unul pe rand, nu mai multi deodata. Si ai de asteapta sa le vie randu sa nu intre in ograda, sa saza in ulita.
Cum-necum, la vreo trei ani de cand facea ea treaba asta , ramase Florica grea. Nu stia cu cine – la cate pule luase in ea. Era fericita oarecum, na ! bani avea, o sa ramana si-n urma ei ceva pe pamntul asta, un copil al ei, si acum, cu grija asta, se futea numai in cur si o lua la supt, in pizda nu. Era bortoasa, se dusese vestea, se mai rarira barbatii, doar cativa tinerei dornici de gura ei de femeie priceputa in alinturi si cativa mai stricati d-aia batrani care-o futeau intre tatele umflate si le placea sa vada slobozul pe tatele ei mai treceau cand si cand sa se deserte.
Apoi, aproape de soroc,disparu din sat Florica. Nimenea nu stia incotro apucase. Vanduse casa si toate acareturile unuia, un om din sat. Si aia fu cu ea.
Aproape uitara oamenii de ea, doar la carciuma mai povesteau ai de-o futusera despre ea baietilor tineri – amarati ca ei nu mai au norocul de-o femeie ca Florica, sa-i dezmierde nerusinat si pe saturate.

Ce nu stia lumea era ca, nainte sa vanza casa si sa plece, la vreo doua luni nainte, Florica pleca intr-o dimineata, pe intuneric, la comuna, cu o broboada pe cap si straie mai batranesti – nu o cunosteai ca cine-i. Se duse drept la biserica, statu afara pe trepti pina savarsi parintele Sandu utrenia si cand toate muierile plecara, pasi inauntru, cu pas sovait. O vazu parintele.
– Ce-i , femeie ? S-a savarsit sfanta slujba, gata de-acuma.
Cu capul in pamant, Florica abia sopti
– Parintele, sfinte parinte, apai eu… vream ca sa…
Parintele Sandu – om la 41-42 de ani, nu prea vedea bine , mai ales in intunericul bisericii ca cine-i femeia ce sta spasita cu capul plecat, tocmai la usa aproape. Doamne-iarta-ma, e si asta un suflet, randuiala e alta, dar cine stie ce dureri are sufletul asta de om si iata caci veni in casa Domnului sa si le aline – gandi parintele.
– Apai, apropie-te, vina si spune ce-i necazul de calci randuiala.
Florica se apropie , cu capul plecat, imbrobodita toata. Sa nu vaza parintele cine e.
– Haida, spune ce vant te aduce in Casa Domnului, ca aici e alinarea sufletelor noastre pacatoase – o imbie parintele, asezandu-se in strana. Florica ingenunche la picioarele lui, si tot cu capul in pamant zise cu glas pierdut :
– Parinte..am pacatuit. O sa arz in gheena, stiu. Da el..el n are nici o vina, pe lumea asta.
– Ce ? Cine n are vina ? Ce pacatuisi ? Ce pacate facusi ?
– Am…am…aaaa… mi-e rusine sa zic, parinte.
– Furasi ? Luasi vita altuia din ograda ? Avusi vreun dragut si amu simti in suflet pacatu greu ca ti inselasi barbatu ? Preacurvisi ?
Florica se agata de cuvantul salvator.
– Da, parinte, asa fu, preacurvii.
– Adica cum ? Cu un dragut si cu barbatu acasa ? Sa stii ca e pacat mare…
– Parinte.. Nu cu unu…cu mai multi preacurvii. Multi tare. Nu le stiu numarul. Dar nu am barbat.
Parintele Sandu pe-o parte se cutremura cand auzi – iaca pe Magdalena in fata lui, venita sa se caiasca si sa implore iertarea divina. Pe alta parte, il mistuia sa afle cine-i femeia asta si cum preacurvise ea.
– Hm. Preacurvisi , dar cum, femeie ? Cu gandu , cu mina, cu nascatoarea ? Ca nu e totuna.
– Cu toate alea parinte. Cu…mina, cu gura, cu nascatoarea… si cu dosul parinte.
Fara sa vrea parintele Sandu simti parca o ameteala si simti cum i se intareste madularul sub sutana la auzul desucheatei ce se marturisea lui. Coana preoteasa abia-abia de il lasa o data la luna sa dea in nascatoare. Si acuma – uite una care marturiseste ca-i roaba pacatului. Si inca nerusinata marturiseseste ca pacatuieste cu gura !
Isi drese glasul, foindu-se in strana – stanjenit de madularul intarit – Doamne apara, in sfanta biserica, alunga doamne necuratu.
– Pai si ce vreai tu acuma femeie ? Venisi sa te pocaiesti ? Sa te caiesti ? E pacat mare ce facusi, preacurvie…sodomie… O sa te arza focurile gheenei.
– Stiu , parinte, dar pentru altceva venii. Pentru el.
– Care el, femeie ? Domnul nostru cel de sus ?
– Copilu din pantec, parinte. Sunt grea.
– Aha. Si eu ce sa fac ? Ce te gandisi, sa vii la mine ca sa ce ? Sa il botez ? L-oi crestina cum se cuvine, copiii nu trebuie sa poarte asupra lor vinile parintelui… Chiar daca vinile alea sunt pacate de moarte in fata Domnului. Sufletul neprihanit e primit la Domnul negresit. Stai linistita inspre ale botezului si crestinarii pruncului. Doar ca tu – tu nu o sa intri in sfanta biserica in ziua cea mare. Nu se cade.
– Parinte…Vream sa ma …ajuti cumva, sa ma trimeti la vreun schit, la o manastire, undeva, sa aduc pruncul pe lume acolo. Am bani, platesc oricat, parinte.
Parintele Sandu insa avea in minte doar ceea ce nu simtise niciodata – o gura de femeie pe madularul lui cel intarit deja numai la gandul pacatului si mai ales la gandul ca femeia din fata lui e o Magdalena la urma urmei, o desfranata , ce are daca si el, slujitorul Domnului … cu desfranata…o data..o singura data… Doamne iarta-ma… Un fulger trecu prin minte :
– Nu cumva tu esti Florica aia de peste deal ? C-am auzit multe despre una de peste deal, tu esti nesatula si desfranata, desucheata care traieste din pacat ?
– Eu sunt, parinte. sopti Florica.
Parintele Sandu simti ca o sa-i rupa sutana madularul erect – cand auzi ca in fata lui e desfranata priceputa in pacatoase mangaieri de care el nu avusese parte. Stia de la spovedaniile muierilor ca barbatii lor mergeau la ea si apoi le cereau sa faca pacate nefiresti, naraviti de Magdalena. Gandi repede si glasui, in soapta.
– Te-oi ajuta, pacatoaso. Am o sora stareta la o manastire de maici, departe de aici, o sa dai viata pruncului acolo. Nu va sti nimenea cine esti si ce pacate grele ai. Dar acolo sa fii neintinata, sfanta, auzitu-m-ai ? Oricum nu vei avea voie sa iesi din manastire, si acolo nu calca picior de barbat. Odata nascut pruncul, sa pleci unde stii. S-o ocupa manastirea de prunc si l-or griji si creste in dreapta lege. O sa poti sa vii la el odata la an. Te nvoiesti ? Bine asa ?
– Saru-mana, parinte, da, ma invoiesc. Si Florica saruta mana preotului care odihnea pe lemnul stranei.
– Parinte, mai am doua luni pina la soroc, vanz casa si toti banii si ce mai am le las dumitale, ca multumire, parinte. Asa fac.
Dar Parintele Sandu avea alt gand. Se chinuia in el, cum sa zica, cum sa spuna, se foia in strana mormaind, ba incepu sa se joace cu mataniile. Pina la urma mormaii.
– Nu imi trebuie bani si nici nimica. Pastreaza-i, sa ai dupa ce-o veni pruncul si te-oi duce incotro vezi cu ochii. Altceva imi trebuie mie – si vocea parintelui se pierdu parca, intr-un rasuflat greu.
Florica saruta iar mina parintelui. Saru mina, parinte.
Nu auzise ultima parte, si acuma tot saruta mina preotului mistuit de patimi pacatoase. Parintele isi lua inima in dinti si spuse cu voce grea.
– N-auzisi, ca altaceva imi face mie trebuinta… Nu banii. Altaceva.
– Pai n am nimica altceva..parinte. Vanz tot si iti dau dumitale.
– Femeie, ca bine zise scriptura, esti inceata la minte si nu pricepi nimica. Uite, daca esti asa proasta, zic pe sleau, Doamne iarta-ma, imi trebuie sa imi dezmierzi si mie scarbavnicul madular cu mestesugul tau de desfranata. Sa vad , Doamne iarfta-ma, cum e gura de femeie. Acuma pricepusi ?
– Da , parinte. Si Florica dadu sa bage mina la prohab.
– Esti nebuna ? Aicea, in sfanta biserica, doamne-iarta-ma ! Desfranato, nu aicea. Mergem la padure. Tu pleci inainte si oi veni si eu , sa nu ma vaza oamenii cu tine. Stii unde-i troita, nainte sa intri in padure ?
– Da, parinte.
– Acolo sa ma astepti. Dar nu in drum. Te dai in lastarisul ala, mai incolo. Ai inteles ?
– Da , parinte.
– Si fa ! Daca spui cuiva ca te-am lasat sa… imi pupi madularul… nu ca te afurisesc…dar tu in lumea asta nu mai ai loc si nici pruncul tau n-o avea loc cate zile am.
– Cum sa spun , parinte ? Nu spui la nimenea. Mormant sunt.
– Nici lui sor-mea, cand oi ajunge la manastire la ea. Ca o sa te descoasa. Nu spui ca ce facusi si cine esti, nu nimica. Spui ca esti o femeie saraca si ai pacatuit cu un om si te-a lasat grea si atat. Sa nu dtie ca ce poama esti. Intelesu-m-ai, fa ?
– Da, parinte, cum zici matale. Sunt sluga matale de-acuma. Si Florica saruta iar mina.
– Haida, lasa, ca iti dau eu ce sa pupi, acuma ridica-te si du-te catinel unde ti-am zis sa ma astepti. Intr-un ceas ajung si eu, ma duc prin sat, sa ma vaza lumea , dupa ce pleci, sa vaza ca tu plecasi dar eu nu.
Florica pleca. Parintele Sandu ramase cu ochii in gol, privind in urma ei. Doamne…iarta-ma Doamne. Dar pacatul carnii neostoit ma arde, Doamne. O data si gata, si-oi facea penitenta Doamne, si post negru si toate randuielile cele mari. Sa ma ierti Doamne. Dar si pacatul tot de la tine vine, de la tine este, si om sunt, supus placerilor necurate. Apai macar o odata sa vad cum e necurata dezmierdare femeiasca.

Parintele incuie biserica si trecu pe la casa parohiala. Lepada straiele si lua o sutana noua, curata, dar fara nimica pe dedesupt, de la brau in jos, ca cine sa stie ca e in pula goala sub sutana ? Saruta si binecuvanta pe coana prioteasa, care punea muraturi, si-i zise ca pleaca in sat la o impartasanie de om batran si bolnav, sa nu-l astepte cu masa – ca l-or omeni oamenii aia.
Ii venea sa alerge , sa ajunga mai repede sus, la coama padurii. Dar se abtinu, merse incet, cumpatat, se opri la cate o poarta, dojeni bland cate un om sa mai lase iarba dracului si sa mai vina pe la slujba, macar duminica. Trecu prin fata crasmei si dojeni flacaii ce beau bere, rusinandu-i, apoi le dedu binecuvantarea.
Urca dealul, marind pasul si privind in urma – sa nu vie careva. Se gandise – daca e ceva o sa zica ca s-a dus sa caute loc de ctitorie, sa faca o mica capela pe deal. Ajunse la troita. Nimeni pe drum, asa ca se mistui in lastarisul padurii. Nu vedea nimica – in intunerecul padurii, venind din soare.
– Fa ! Esti aicea ? Unde esti Florico ? sopti, ragusit. Mataranga se zbatea impungand sutana, venise cu pula sculata de pe drum, doar la gandul de o da in gura de femeie, si inca una priceputa la mestesug.
– Aicea sunt, parinte, uite-ma colea. auzi soapta desfranatei. Erea la cativa pasi mai in adancul padurii, razimata de un stejar. Merse incolo, spre ea, si aproape inlemni vazand-o cum isi scoate broboada si apoi camesa , ramand doar in fusta si in tatele goale, tate mari, atarnande, cu sfarcurile cafenii umflate. Desfranata se aseza jos, sprijinita de copac si zambi.
– Hai, parinte, da-mi-o, n am mai supt de o saptamana o pula.
Mai sa lesine cand auzi vorbele desfranatei, dar pula zvacnea. Se apropie, ridica poalele sutanei si impinse mataranga belita spre gura femeii pacatoase.
– Na, fa si mie ce le faci la toti, pup-o, dezmiard-o cu mestesugul tau de care am auzit ca inebuneste oamenii.
Florica nu astepta sa fie rugata, lua intre buze capul belit al pulii si incepu sa-l limbuiasca, mangaind coaiele cu mana.
– Aoooohhh ahhhhh hoooaaaahhh gafaia parintele simtind gura femeii si limba catifelata pe pula, impinse mai tare pula in gura Floricai ce parca atata astepta, o lua toata pina in gat, sugea pula cu nasul in flocii parintelui care inchise ochii lasandu-se in voia femeii. Florica incepu sa o suga, apoi linse pula de la coaie la cap, lua coaiele in gura, le supse si parintele gemu cand buzele ei cuprinsera iar capul pulii, limbuindu-l cu foc. Chiar ca desfranata stia sa suga , gandi parintele. Se lasa in voia ei, sa il linga si sa il suga cum vrea ea, se vedea ca femeia o sugea de placere, ca-i placea sa suga pula. Nu dura mult si parintele simti ca nu mai poate, niste fulgere in sira spinarii.
– Ahaaa..haaaa. hooaaah…stai, ca ma slobozesc, las-o sa ma slobozesc gemu, dand sa scoata pula din gura Floricai.
– Vreau samanta in gura , parintele, da-mi-o in gura sopti Florica limbuindu-i capul pulii, si i-o cuprinse iar intre buze, tinea capul pulii intre buze si limbuia priceputa mataranga preotului ce gafaia.
O lua de par si o apasa in pula, tragand-o spre el, bagandu-i pula in gura mai adanc auzind desfranata cerand slobozul se invartosa mai tare si gemu tremurand in timp ce mataranga vibra in gura femeii, jeturi lungi, de samanta barbateasca adunata de trei saptamani. O privea parca cu drag cum inghite samanta lui, sugand nesatula , apoi i-o linse toata si lasand-o moale din gura, Florica il privi pe preot in ochi
– Sarumina, parinte, de samanta buna si gustoasa, mi-erea sete si imi dadusi buntatea coailor matale ca de taur, sarumana.
Parintele Sandu plutea in alta lume. Era prima muie pe care o dadea si era adanc rascolit de ce traise. Uitase de toate…de pacate, de alea. Ar fi vrut parca sa nu se termine niciodata, sa stea asa cu pula in gura femeii, si la urma sa o vada cum multumeste pentru samanta si o inghite. Se aseza linga Florica, pe jos.
– Aoleu ce imi facusi Florico, pacatoaso… sopti, insa cu drag parca.
– Pai nu iti placu sfintia ta ? intreba femeia . Nu fu bine ? Ca la cat sloboz imi dedusi…imi pare ca iti cam placu sa te deserti in gurita mea de pacatoasa – intra ea in jocul lui.
– Imn placu, im placu, cum sa nu im placa mormai el, aplecandu-se spre tatele ei, si-i lua un sfarc intre buze sugandu-l.
– Ce faci sfintia ta, vrei tata ? Ia, na, uite tata, iti dau tatele sa le sa sugi zise Florica, tinandu-si tita grea in palma si impingandu-si sfarcul cafeniu si mare intre buzele parintelui ce sugea si limbuia sfarcul mare si intarit mozolind.
Florica rase, si-i lua tata de la gura, dandu-i-o pe cealalta.
– Ia si p asta parinte, suge-o si pe asta si impingea botul tatei intre buzele preotului.
Tot mozolindu-i sfarcurile tatelor, mari si cu aureole cafenii, i se sculase iar pula – lucru neasteptat, nu mai patise asa niciodata. Florica vazuse pula ce se ingrosase la loc si isi belea capul.
– Parintele… vaz ca parca ai mai vrea sa-mi dai pula. Haide, da-mi-o iar la cioc. Sau poate vrei sa ma futi ?
– Pai esti grea, cum sa te fut ?
– Eeeee… in …dos , parintele, mi-o dai la buci, ma futi in cur nu in pizda. Sau ti-o iau in gurita daca mai vrei.
Parintele Sandu crezu ca pamantul se despica si il inghite. Sodomie ! Asta mai lipsea acuma. Nu era destul ce facuse. Dar pamantul nu se despica…Si el ar fi vrut sa afle cum e sa futi o femeie in locul necurat si interzis. Stia ca la seminar erau unii care…intre ei. Dar acuma e altceva. E femeie. Si o cere chiar ea.
– E pacat de moarte , asta… Aooooohhhh
Florica era deja cu gura la pula lui, o lingea de jos in sus, o mai lua intre buze, o lasa si iar o lingea.
– Nu i parinte pacat sa faci ce iti place. Mie imi place si sa sug pula si sa o iau in cur… Si femeia scuipa pe capul pulii belite, apoi se aseza in patru labe, lasandu-se cu tatele pe pamant, si sopti :
– Hai, da-i la buci iepei, armasarule, da-mi-o in cur, fute ma-n cur ca pe o catea ce sunt
Paritele Sandu inebuni auzind si vazand-o pregatita, isi lepada sutana si-i ridica fusta, dezvelindu-i pulpele si bucile albe. Grohai si se repezi cu gura intre cracii femeii, mozolindu-i pizda pe la spate, despica buzele pizdei cu limba, sugea pizda, tinand-o pe iapa de solduri, auzindu-i vorbele spurcate in timp ce-i lingea cu sete pizda umeda, inebunit de zeama ei.
-Asa, parintele, asa, linge-ma la pizda, aaaaoooohhh, ce bine e, baga putin limba in pizda , ahhhh…daaa, parintele, nimenea nu mi-a supt pizda ca matale, aooooo ce bine imi faci si isi impingea nerusinata pizda spre gura lui lacoma. Fute-o parintele, fute-ma cu limba, de trei luni n-am luat pula in mine si mi-e dor sa fiu fututa…
Imbatat de gustul pizdei femeii, parintele nu mai tinu cont de nimic, vroia sa isi bage pula in ea, se ridica si dadu sa bage pula intre buzele pizdii, potrivi capul pulii intre buzele desfacute de atata supt si lins, dar Florica i-o lua in mana si o potrivi singura la gaura necurata.
– Da-mi-o la buci, nu la pizda, o vreau in cur si impinse impinse curul in pula parintelui, tinand=o cu mina.
O lua de solduri si isi impinse pula ca parul in curul stramt al femeii ce gemea venindu-i in intampinare, opintindu-se cu curul in pula lui, se impingea stricata cu curul in pula, astfel ca toata pula parintelui intra incet-incet in curul ei. Parintele grohaia, impingandu-si pula mai tare in curul Floricai care gemea in placeri si isi contracta gaura pe pula lui, strangand-o mai bine ca o pizda. Mestesug de curva invatata cu pula, stia sa-si miste gaozul si sa inebuneasca barbatul.
– Aoooohhhh… hhhhaaaa…ahhhhh gemea parintele, inebunit de miscarile curului Floricai ce acum culisa in pula lui, femeia se apleca inainte si inapoi, se futea in cur cu pula lui, el doar sta cu pula in curul ei, tinand-o de solduri si gemand de placeri mari si nerusinate.
– Ahhhh…Haaaaaa…Asaaaaaa gemea parintele privind cum curul Floricai lua pula pina la cotor, apoi se retragea de ramanea doar capul pulii in curul ei si brusc Florica impingea iar curul , luandu-i toata pula pina la cotor in gaura ei fierbinte si stramta.
– Parintele…da-mi…da-mi pula…fute-ma in cur, da-mi-o pina la coaie, parintele. Slobozeste-te in curul meu, nu te feri. Asa, asa, fute-ma.
Parintele Sandu luase initiativa, o tinea de mijloc , sa nu se mai miste ea, si pistona acum in curul ei , cu sete, i-o dadea pina la coaie.
– Na pula, ia pula, desfranato, iti place pula in cur, asa, stai nemiscata, te fut in cur, ti-o dau in curul asta de pacatoasa mormaia parintele, dandu-i Floricai la buci din ce in ce mai tare, lovindu-si coaiele de pizda ei in timp ce-i baga toata pula in curul fierbinte si dornic.
– Ma slobozesc … Aoooooohhhhh grohai parintele zvacnind in curul femeii, lasandu-si samanta a doua oara, parca mai tare ca adineauri, simtea cum femeia isi strange curul pe pula lui ce zvacnea, dracesc mestesug de desfranata, mulgand-o de sloboz…
Cazu rapus, intins in iarba. Florica se aseza si ea linga el, cu tatele dezvelite, cu fustele ridicate, in pizda goala. Baga o mina intre picioare si culese sloboz de la cur, si incepu sa linga , nerusinata, inghitind priovindu-l si lingandu-si degetele de sloboz.
– Parintele, mult sloboz am mincat eu, dar samanta dulce ca a lu talica nu am mai vazut. Si nici asa pula buna sa ma futa. Nici la pizda nimenea nu a stiut sa ma iubeasca cum facusi matale cu limba.
Parintele Sandu simti cum o mindrie creste in el, niciodata nu-i spusese o femeie asa ceva, ca fute bine, darmite sa-i inghita samanta si sa-i multumeasca. Coana preoteasa… sedea pe intunerec, doua minute, cat sa frece pula in ea de doua trei ori, apoi se culca fara sa zica nimic, ba chiar doua trei zile parca erea rusinata, suparata cumva. Si uite…Florica linge slobozul, multumeste ca e fututa… Era ca un curcan infoiat de mandrie ca femeia multumeste pentru pula si zice ca-i buna samanta lui si i-o inghite. Uitase ca Florica era o curva de fapt, si ca probabil asta le spunea si facea cu toti, meseria ei era sa faca barbatul sa se simta bine, sa se slobozeasca si sa plece mandru, nu conta ca ea era fututa de zeci de barbati, toti se inmuiau si erau in al noua-lea cer cand li se multumea si cand erau laudati- si credeau ca pula lor e singura care o multunmeste pe Florica.
Florica se apleca, stand cu tatele pe burta parintelui, si-i culese intre buze pula, sugand-o incetisor, parca cu drag.
O mangaie pe par, simtea – nu stia de unde mai are snaga – cum pula incepe sa se intareasca intre buzele femeii si sopti :
– Arzoaica femeie esti, nu te mai saturi de pula, si esti grea ! Mai vrei , nesatulo, ia si suge, fata taichii, ti-o dau cat vrei , gemu, luand-o de cap si impingandu-si pula intre buzele ei.
Florica o lua pina la coaie, apoi ridica buzele pe pula, o linse si spuse, mozolindu-i coaiele
– Asa pula mai rar parintele…as suge-o mereu, la ce bine m-a futut. Uite ca iar se scoala, mai ai sa-mi dai o gura de sloboz, mmm ?
Si apuca intre buze capul pulii sculate in timp ce parintele inchise ochii mangaind-o pe par.
– Suge cat vrei , fata mea. Daca da Domnul, ti-oi mai da samanta, ca esti facuta pentru pula, e pacat sa nu iti deie barbatul ce ceri. Suge-o cat ai placere si roaga-te sa mai vina sloboz la urma – si se lasa moale, inchise ochii, concentrat doar pe buzele si limba ce le simtea pe pula.
Florica o alita pret de cateva minute, apoi se ridica si se aseza rezemata de pom.
– Fute-ma in gura,parintele, da-mi-o din picioare, fute-ma in gura ca cum futi in pizda, da-mi-o asa, ca nu pot sa sed pe burta, dar asa, stau in cur si matale ma futi in gura cum oi vrea.
Parintele Sandu nu stia ce anume il aprindea mai rau. Vorbele desfranatei care cerea pula in gura … dorinta de a simti iar limba si buzele de femeie alintandu-i pula… Ce stia era ca auzind-o pula i se facea parca mai tare, asa ca se ridica si-i dadu pula in gura femeii ce-o inghiti lacoma, pina la coaie.
A futut-o in gura mult timp, minute in sir, o tinea de cap si isi baga pula in gura ei perfecta, femeia mula buzele pe pula si el futea, inebunit de limba ei ce-i incontra capul pulii, cedand apoi, lasand pula sa intre in gura pina la coaie si iar, si iar.
Un tremur mare si pula parintelui zvacni in gura Floricai. Doar cateva picaturi iesira, era stors, si femeia inghiti pe data samanta, apoi linse parca cu adoratie pula si coaiele pe saturate.
Asfintea cand parintele se ridica. Dupa ce-i supsese ultima samanta, o linsese pe Florica in pizda pe saturate, supsese tatele , ba chiar i-a lins si gaoaza pe care o futuse. Avea sentimentul revelatiei… Nu mai facuse niciodata nimic din toate astea si acum, ca le facuse, parca mai vroia iar si iar, sa linga pizda, sa futa in cur, sa dea pula la supt. Poate avea dreptate si Florica asta… Dumnezeu vede…si daca omului i-e placut si vrea … de ce sa fie pacat ? E pacat sodomia intre barbati. Dar cu o femeie e altaceva. Nu e sodomie sa futi un cur gingas de femeie si sa o vezi cum cere ea singura sa i bagi pula in cur. Cam asta gandea parintele, in timp ce Florica se aranja, si isi punea broboada.
– Parintele, ramane cum vorbiram ? Cand plec la sora matale ?
– Pai cat mai ai pina la soroc ?
– Vreo doua luni parinte.
-Haaa… Pai mai Florico, ramane cum vorbiram. Maine dau telefon lui sora-mea. Dar nu mai poti sta macar doua-trei zile aci ?
– La ce sa stau parinte ? Ziceam sa vanz si sa plec la treaba mea.
O lua de mijloc si o mangaie cu palma pe cur.
– Pai poate imi mai dai si mie din cele pacate, ca tare bine fu, fa Florico, nu stiam ce e femeia pina azi…
Florica chicoti privindu-l si strecura mina sub sutana, luandu-i coaiele in palma.
– Da, sfintia ta, cum nu, inca o saptamana. Sa ma hraneasca coaiele astea , ca ambrozie ai in ele nu samanta. Numai a matale sunt, alta pula nu mai primesc pina oi pleca, sunt femeia matale, sa ma futi in cur, sa mi-o dai la cioc, sa ma lingi in pizda, cat oi vrea de mult. Sa te saturi.
Parintele se inrosi de lauda. Nici nu conta ca e sau nu adevarat, nu il interesa asta acuma.
– Pai asa ramane, Florico. De-acu incolo cum sa facem… sa te vaz. Ca nu poci sa viu la tine acasa si nici tu nu e bine sa vii la biserica, te mai cunoaste vreunul si imi ies vorbe…
– Pai nu stiu parintele… Sa venim aicea ? E departe.
Parintele Sandu nu vroia sa amane decizia. El trebuia sa stie cand si unde o va fute iar pe Florica. Gemu incurcat.
– Pai eu vreau si maine sa iti dau samanta , sa te fut iar in cur , cum sa facem…
Florica rase.
– Parintele, imi pare ca descoperisi ca nu i pacat asa mare, iti cam placu sa dai la buci si sa-ti pup pula, vad. Si-m pare ca iti placu sa lingi la pizda mea.
– Prost e ala care nu. Mai intrebi ? N am mai lins pizda pina azi. Nici la buci nu dadui – Doamne iarta – ca e pacat mare sodomia. Vai de capul meu. Nici la cioc nu mi-o lua nici o crestina pina la tine. Asa ca vreau toate mult, sa ma satur. Gata. Stiu cum facem. Noaptea.
– Noaptea ce ?
– Viu noaptea la voi in sat. E o casa – a lui Pandele al de muri – casa aia parasita, aia inspre rapa, o casa mica sus pe coama.
– A, o stiu. Nu e nimenea acolo.
– Maine seara pe la 11 acolo. Sa vii. Sa fii acolo, auzi ? Nu ma lasi !
– Cum sa nu viu, parintele ? Ti-am spus ca imi place in cur si pula ca a lu matale…mai rar am prins. Dar matale ce faci cu coana prioteasa ? Ce zici , ca unde pleci noaptea ?
– Zic ca ma ncui in biserica sa ma rog intru post si inchinaciune, nu e treaba ei ce fac eu noaptea la cele sfinte.
Florica rase.
– Cele sfinte parinte ? Pizda mea, curul si gura sunt cele sfinte ? Le pupi ca pe icoane ?
– Da, fa, sunt sfinte, icoane, desfranato care esti. Doamne iarta pacatele mele, si ingaduie sa-mi bucur madularul cu femeia asta inca niste zile, asa sa ne ajute Dumnezeu.
– Asa sa fie parintele, inspre partea mea te astept maine noapte, doar pula matale sa ingaduie nerusinatei s-o pupe de ramas bun.
Si ridicandu-i sutana Florica saruta pula , apoi se porni pe drumul catre casa.

Se despartira, plecand pe rand, fiecare in drumul lui. Parintele plutea , nu-i venea sa creada ca cele petrecute erau reale si mai ales ca le va repeta si maine, si poimaine, o saptamana la rand.
Ajunse acasa vesel nevoie mare de faptele petrecute. O ciupi de cur pe coana preoteasa si ea isi facu cruce si scuipa in sin. Deh – fata de inalta fata bisericeasca, coana preotasa, crescuta prin manastiri, ne-dedata la lumesti placeri. Se culca parintele dupa ce bau un vin, descusand in gand toate ce facuse, iar si iar. Dimineata se trezi cu o mataranga ca de fier si o lua pe coana prioteasa din somn. Dadu sa-i dezveleasca tatele si sa se suie pe ea sa-i dea pula, cand ea se trezi. Doamne fereste-ma, nu, ca ai inebunit ! Azi nu e randuiala pentru asta, barbate, abia pacatuiram acu doua saptamani jumate !
Isi facu cruce si pleca la cuhnie lasandu-l cu pula sculata. Parintele Sandu insa zambi, nu se mai supara ca alte dati, mai sezu intins pina i se ostoi mataranga si se culca, apoi se imbraca.
Stia ca deseara va avea o femeie dornica si nesatula, nu una care-si face cruce cand vede o pula sculata.

O saptamana la rand parintele Sandu se iubi cu Florica noapte de noapte, slobozind-o de doua trei ori e noapte, ba in gura, ba in cur, ba pe tate. Cand nu mai putea sa-i dea pula, o lingea in pizda, de-acu nu ca-i placea gustul pizdii, dar Florica il invatase bine cum sa dezmierde o pizda si doar din limbi parintele o facea sa tremure in placerile femeiesti cele mari.

Veni si ziua despartirii, Florica pleca la manastire. Povestea ei v-oi spune-o mai incolo.
Parintele Sandu de-acuma erea naravit la placeri, la vreo doua saptamani de la plecarea Floricai incepu sa tanjeasca dupa cele ce facea cu desfranata. Intr-o noapte se trezi cu mataranga sculata si in nevoi, si incepu sa si-o plimbe pe fata nevestii, impingand capul in buzele femeii, sa i-o dea in gura si ea se trezi, sarind ca din foc. Planse toata noaptea si nici nu vru sa auza sa faca ce-i ceru parintele, sa-i pupe madularul adica. Rusinata, a doua zi coana prioteasa il parasi, plecand din sat. Nimenea nu stiu ca ce fu, unde se duse.
Parintele ramase singur, se caia, se ruga de iertare la cel de sus pentru ce facuse si pentru cele ce-i turburau noptile, vise si ganduri necurate. Cu toate astea, noptile il chinuiau cu amintiri ale mestegitelor dezmierdari nerusinate traite cu Florica.
Apoi, se intampla ca la spovedanie sa-i vie o vadana tinerica, o femeie la 35-36 de ani. Erea singura de doi ani aproape. Se spovedi spasita , marturisind intre alte pacate ca invidia, zavistia, si ca viseaza noaptea pacatele cele grele, cele de moarte.
– Ce pacate, fata mea ? Doar nu vrei sa iei vreo viata, sa ucizi !
– Nu, parinte, Doamne fereste de omor ! Parinte…Nu pot sa adorm de gand necurat. Ma chinui pina la dimineata si ma rascolesc singura in asternut. Ma arde nauntru parinte, in pantece , la locul rusinos, si visez cu ochii daschisi pacatul al de moarte, sodomia, sa simt barbat la locul necuvenit, si inca mai rau, parinte, visez sa pun gura pe madularul barbatesc. Nu facui asa ceva cu raposatul, nici cu nimenea, dar necuratul imi da gandurile aiestea, si am zis ca prin spovedanie m-oi curati de aste ganduri necurate si diavolesti. Ma linistesc la un timp doar mangaindu-ma la rusinea femeiasca.
Parintele Sandu, auzind marturisirile femeii, simti un val mare de cald, asuda pe loc si mataranga i se intarise teapana. Erea statut si dornic de diavolesti placeri, ce-l chinuiau noaptea, ca pe femeia asta de se spovedea acuma lui, cum ca ar vrea sa pacatuiasca necurat. Parca el nu ar vrea ! Cu mana tremuranda, o mangaie pe crestet pe femeia ingenuncheata si spasita.
– Is grele incercarile astea, dar nu te chinui singura. Pacatul este ca cand aste lucruri le face omul siluit, nu ca cand omul le doreste insusi in sinea sa. Placerile sunt date omului pentru ca sa le aiba cu semenii lui care le impartasesc. Domnul a facut femeia pentru a da placeri barbatului, chiar si alea de mi le spusesi ca te turbura noaptea, tot placeri sunt. Ma marturisesc tie ca nici pe mine nu ma iarta cel de sus, iata, chiar si eu, slujitorul Domnului, am vise de-astea grele nopti la rand.
– Adevarat , parinte ? Si matale ? sopti femeia sub patrafir.
Parintele Sandu apasa cu mana capul femeii lipind-o cu fata de pula sculata, nezicand nimica.
Femeia simti pe obraz pula sculata sub pantalonul preotului. Isi freca obrajii de pula murmurand
– Daaa, parinte, asa este precum zici. Si puse mina, dand sa scoata pula afara.
– Nu acia, fata mea. Nu se cade. Ridica-te , si om merge in casa parohiala sa ne astamparam cele doruri ce ne mistuie si pe tine si pe mine.

Parintele Sandu o futu in ziua aia pe vadana in toate gaurile, se slobozi in pizda, in gura si in curul femeii , fericita la randul ei caci iaca, i se indeplinesc visele cele napraznice si are parte de mataranga cum visase nopti in sir. Ramase la preot si peste noapte, si inca o zi nu iesira din odaie, se multumira unul pe celalat indelung si in toate felurile, nesatui si insetati. Se potriveau la asternut de parca fusesera facuti unul spre placerile celuilalt.
A treia zi, incercanat si nedormit dar cu mare multumire pe fata, parintele Sandu pleca la eparhie. Se marturisi prelatului superior si se raspopi deindata. Nu ceru iertarea. Chiar el ceru sa fie liberat din tagma preoteasca deindata, intrucat voia sa traiasca ca un mirean cu femeia ce-i implinise visul. Geana insistara inaltele fete bisericesti, sa-l convinga sa ramaie , ca pacatele marturisite pot fi iertate prin penitenta, ba chiar ei le-ar putea trece cu vederea numai sa nu afle credinciosii. Pina la urma acceptara si il raspopira.

Se muta dimpreuna cu vadana lui. Agoniseala o lasa bisericii jumate, cu ailanta jumate dimpreuna cu vadana, si cu mai avea si dansa, cumparara pamanturi si vite. Deveni parintele Sandu unul din bogatii satului, cu pamanturi multe, vite, vii si acareturi. Dar cel mai bogat erea pentru ca avea o muiere cum isi dorise si care si ea il iubea ca pe ochii din cap, fiindu-i alaturea mereu, iubitoare si credincioasa numai lui, neridicand ochii la altul, o muiere ce stia a-l iubi noapte de noapte cu totul nerusinat , asa cum isi dorisera amandoi.